Când prea mult e prea puțin (partea 1)

„You gotta see the… mooooviiieeee!”

Știți vorba aia „a treia oară-i cu noroc”? Ei, a patra cum o fi? Dar a cincea? Vă zic eu: cu sa-tis-fac-ți-e. Vine un moment în viața fiecăruia când simte că un film e făcut special pentru el. Nu e pentru amatorii genului, ci cu dedicație pe persoană fizică.

Am trecut prin mai multe astfel de momente, așa că am ajuns să văd unele filme de câteva ori (nu zic maximul de vizionări, că ajung subiect pentru psihoterapeuți).

În lista de mai jos nu sunt menționate cele care s-au nimerit la televizor când picoteam pe canapea sau cele cărora le-am mai dat o șansă pentru că oricum nu aveam alternative. Și nu le pomenesc nici pe cele pe care a trebuit să le mai văd o dată, pentru că nu le-am înțeles din prima (astea au locul lor într-o listă viitoare).

Ideea e că sunt unele filme pe care le iubești, dar a fost a one time thing, și filme pe care le iubești până la epuizare (ordinea de mai jos e aleatorie). Read More »