Logan Lucky (2017) sau cum să-ți faci norocul când te fugărește ghinionul

Există unele momente în care vreau un popcorn bun (bine, o găleată de popcorn bun), pe care să-l mănânc în scaun, la cinematograf. Doar că nu toate filmele care rulează atunci sunt neapărat pe Listă. Și, totuși, ziceam de popcorn… așa că, în general, aleg filmul care îmi face cu ochiul din scurta descriere, regie și distribuție (contează și rating-ul de pe IMDb, doar că în ultimii ani nu am prea fost pe aceeași lungime de undă). Uneori contează și afișul, mai ales dacă n-am pus ochii pe trailer până atunci.

Revenind, că totuși am pus titlul ăla cu un scop, am ajuns într-o zi la Logan Lucky. Nu aveam mari așteptări, dar faptul că era în regia lui Steven Soderbergh m-a liniștit puțin. Știți sigur ce-i cu Soderbergh, măcar după trilogia Ocean’s. În rolul principal sunt Channing Tatum și Adam Driver, care mi-au câștigat respectul, și un Daniel Craig cum nu l-ați mai văzut vreodată.

Care-i treaba:

Jimmy Logan (Channing Tatum), frate-su – Clyde (Adam Driver), și sora lor – Mellie (Riley Keough) sunt cunoscuți în oraș drept familia blestemată. Unde-s ei, hop și ghinioanele. După cum vă imaginați, viața lor nu e și nu a fost ușoară. Dar măcar devine interesantă, pentru că Jimmy e concediat și puțin cam supărat pe viață, așa că-și convoacă frățiorii și le propune să jefuiască seiful Charlotte Motor Speedway, în timpul unei curse NASCAR. Zis și făcut. Tot ce le trebuie, pe lângă o planificare impecabilă, e ajutorul lui Joe Bang (Daniel Craig), care, după cum ne spune și numele, e priceput în ale exploziilor. O mică problemă au: trebuie să-l scoată din închisoare, înainte de toate, ca după jaf să-l ducă înapoi. Simplu. Mai ales că Jimmy e șchiop, lui Clyde îi lipsește o mână, iar Joe e nebun. Noroc de Mellie că le are cu drifturile.

Toată acțiunea e tapetată cu un umor foarte fin, situații complet ridicole, stereotipuri la care nu te aștepți și niște personaje memorabile, jucate extrem de bine. Chiar te introduc în poveste, te surprind și te fac să îți pese ce li se întâmplă.

Ultima bucățică din film a fost mai „meh”, dar poate fi trecută cu vederea. Părerea mea e că această comedie merită văzută. E un film DE POPCORN! Și… dar să rămână între noi, i-am dat 8/10. Are tot ce trebuie, așa că PLAY fără regrete!

 

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s